Povestea lui Mos Nicolae

Demult, demult, pe cand oamenii traiau in comunitati mici, a existat un preot cu numele Nicolae. Acest preot deosebit iubea copii mai mult ca orice. Pe vremea aceea nu se gaseau dulciuri decat foarte rar, asa ca atunci cand se intalnea cu vreun copil, Nicolae il servea cu cate o bomboana. Timpul a trecut si Nicoalae a imbatranit dar obiceiul sau de a imparti bomboane nu a disparut. Copiii stiau ca Mos Nicolae, asa cum ii spuneau, evea tot timpul un pic de timp pentru ei si cate un dulce. Atunci cand se adunau in jurul lui, Mos Nicolae le spunea povesti interesante si ii asculta pe copii ce aveau de spus.

In una din zile copiii s-au adunat, ca de obicei, la usa lui Mos Nicolae, dar acesta nu a mai iesit. Au stat mult acolo si intr-un final, a venit un adult si le-a spus ca Nicolae a plecat in lumea sufletelor si ca de acolo ii va veghea tot timpul.

Cand Nicolae a ajuns langa Dumnezeu era extrem de trist. In una din zile, Dumnezeu l-a intrebat:

– Nicolae, de ce esti atat de trist?

– Imi lipsesc copiii Domne, a spus Nicolae.

– Dar copiii sunt in sufletul tau tot timpul si tu ii poti vedea de aici oricand.

– Da, dar ei nu stiu asta. Si cine ii va asculta? Cine le va da dulciuri?

Intre timp, pe Pamant, copiii erau tot mai tristi si adultii nu mai stiau ce sa faca. Atunci au incercat sa le dea dulciuri dar situatia nu s-a schimbat. Copiilor le lipseau dulciurile si in acelas timp le lipsea sa povesteasca cu Mos Nicolae. Atunci cand se intalneau, copiii ii povesteau ce au mai facut si simteau ca are cine sa ii asculte.

Dupa un timp, Dumnezeu, l-a chemat pe Nicolae la el si i-a spus.

– Stiu ca esti foarte trist si vad ca si copiilor le este foarte dor de tine. M-am gandit sa iti fac un cadou, ca tot vine ziua ta. In noaptea dintre 5 si 6 decembrie, poti sa mergi pe Pamant si sa le duci copiilor dulciuri.

Nicolae a fost foarte fericit dar a doua zi a venit si mai trist la Dumnezeu:

– Doamne, de cand sunt aici am vazut ca sunt mult mai multi copii pe lume decat am cunoscut eu de-a lungul vietii mele, si toti isi doresc sa aiba pe cineva cui sa povesteasca despre faptele lor. Nu am nici o sansa sa ajung la toti si sa stau cu ei la povesti.

Atunci Dumnezeu a cerut sa se gandesca o zi. Dupa o zi, Dumnezeu l-a chemat din nou si i-a spus:

– Nicolae, am creat ceva special pentru tine. Ti-am creat acest toaig fermecat care atunci cand atinge podeaua, te duce acolo unde vrei tu. In asa mod vei reusi sa ajungi la toti copii din lumea aceasta doar intr-o singura noapte. Dar fii atent, exista si o cerinta de la tine si una de la copii. Cerinta de la tine este sa nu te intalnesti cu ei. De la ei…..

Dar Dumnezeu nu a mai apucat sa zica mai departe cand Nicolae, speriat, a spus:

– Dar cine ii va asculta ce fapte au facut?

Atunci Dumnezeu a continuat:

– De la ei am o cerinta, sa-si faca ghetutele si in ele sa puna biletele pe care sa scrie ce fapte bune au facut. Iti dau si un sac cu fund dublu, cu care sa poti cara toate dulciurile si sa aduci faptele bune inapoi. Toate faptele bune, eu le voi lua si le voi transforma in IUBIRE, pe care o voi trimite inapoi oamenilor pe Pamant.

Nicolae era extrem de fericit ca poate sa mearga la copii insa si-a dat seama ca, pe Pamant copiii nu au auzit discutia lui cu Dumneze si ca ei nu au cum sa stie ce trebuie sa faca. Asa ca s-a gandit ca in primul an va duce tuturor copiilor dulciuri si langa le va lasa o scrisoare in care sa le explice ce trebuie sa faca anul viitor.

Copiii s-au bucurat atat de mult ca o data pe an pot sa interactioneaze cu Mos Nicolae incat tot anul au facut numai fapte bune. Povestea lui Mos Nicolae s-a raspandit in toata lumea foarte repede. Toti copiii asteptau sa vina ziua lui Mos Nicolae si sa ii povesteasca ce au facut in tipul anului. Ce ii bucura cel mai mult este ca de fiecare data cand faceau o fapta buna, stiau ca Dumnezeu o va transforma in IUBIRE care va veni inapoi pe Pamant. Era prima data cand stiau ca tot ce fac ei bine, ajuta si pe altii chiar daca sunt la sute de km departare.

Al doilea an, Mos Nicolae a ajuns la copii, asa cum le promisese si a gasit ghetutele facute si faptele bune in ele. A folosit toiagul la fiecare casa pana a ajuns la ultima casa unde erau doi copii, o fata si un baiat. Acolo a cautat in toata casa si nu a gasit nici o ghetuta facuta. Insa a gasit ghtutele cu niste crengute in ele. S-a intristat mult Mos Nicolae si fiidca nu avea fapte bune, nu a putut sa le lase dulciurile pregatite special pentru ei. Dar s-a tot intrebat ce se intampla, ce e cu crengutele din ghetute. Atunci s-a uitat la Dumnezeu si l-a rugat sa ii arate ce s-a intamplat. Dumnezeu i-a soptit sa foloseasca toiagul cu partea cealalta. Mos Nicolae a intors toiagul si a batut incet de podea. Nici el nu stia ce se va intampla si dintr-o data s-a trezit in mijlocul camerei in care era tata si mama copilului, care nu-l vedeau pe Mos. Erau extrem de furiosi ca ai lor copii nu se comportau bine. Atunci au decis ca nu merita dulciurile Mosului si au luat ghetutele facute cu faptele bune in ele si au zis:

– Acestea nu sunt fapte bune, sunt doar prostii de copii. Noi stim mai bine ce fapte au facut ei.

Au scos biletele din ghetute si au mers afara sa rupa doua crengute din pomul din gradina.

– Nu merita nimic mai mult decat o bataie, a zis tatal copiilor.

Atunci Mos Nicolae a devenit furios si furia l-a facut sa fie vizibil. Parintii s-au speriat foarte tare cand acesta a inceput sa apara ca prin ceata. Nicolae si-a dat seama ce se intampla si a spus.

– Ceea ce ati facut voi este de neiertat!! Copii sunt niste fiinte pure si minunate si din cauza ca ati vrut sa luati faptele bune de la mine, lumea ar putea sa se lipseasca de IUBIRE. Toate faptele bune sunt luate in calcul, daca sunt facute din inima si cu intentii bune, chiar daca unii considera ca acelea nu sunt fapte bune. Inima noastra trimite iubire si intentiile bune sunt tot timpul luate in considerare si sa stiti ca si cea mai mica fapta buna poate schimba lumea prin IUBIREA care o genereaza.

Parintii copiilor s-au simtit foarte tristi si au inteles ca au facut o fapta rea. I-au dat faptele bune Mosului si au vrut sa ia nuielele din ghetute.

– Acelea pot ramane, dar la voi in ghetute, sa va amintiti de ce ati facut azi, a spus Mos Nicolae.

A doua zi copii s-au trezit si au gasit dulciuri in ghetutele pregatite de cu seara. Baietelul si fetita au observat nuielusele din ghetutele parintilor si au intrebat ce se intampla?

– Aceasta nuielusa este pentru faptele mele rele, a zis tatal copiilor. Azi noapte am inteles ca toate faptele bune sunt importante si ca atunci cand faci fapte mai putin bune si acelea sunt luate in considerare. Doar de noi, oamenii, depinde ce vrem sa dam lumii inapoi, IUBIRE sau nu, a continuat tatal copiilor.

Mos Nocolae a ajuns in lumea sufletelor si s-a simtit inca o data fericit atunci cand faptele bune au fost trimise pe Pamant ca IUBIRE si jos, pe Pamant, oamenii au simtit IUBIREA din plin.

2 gânduri despre „Povestea lui Mos Nicolae

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s